(Radio România Actualităţi, 9 iulie 2015, ora 17:08) - Reporterii RRA vă propun, în emisiunea "Obiectiv România", destinaţii inedite pentru a petrece vacanţa, aici, în România, locuri cu poveşti interesante şi mai puţin ştiute.

Şi pentru că miercurea este ziua city-break-urilor, astăzi vă invităm la Timişoara, oraşul trandafirilor şi al podurilor „cu poveste”.

Piaţa Operei este "kilometrul zero” - punctul ideal de pornire într-o călătorie prin cartierele istorice ale oraşului: Cetate, Fabric, Iosefin şi Elisabetin. Vizitatorii pot fi însoţiţi de un audio-ghid, care poate fi închiriat gratuit de la Centrul Info-turistic al Primăriei, de pe str. Alba Iulia. Informaţiile despre obiectivele turistice sunt oferite în 6 limbi şi prezintă o istorie detaliată a unor locuri reprezentative pentru Timişoara, cum ar fi Piaţa Unirii - cea mai frumoasă piaţă baroc din Banat, Piaţa Libertăţii, Bastionul Therezia, Opera sau Catedrala Ortodoxă Mitropolitană - cea mai înaltă catedrală din România.

După incursiunea în Cetatea Timişoarei, ghidul poliglot parcă ghiceşte că turistul îşi doreşte să ajungă într-o oază de linişte şi răcoare, astfel încât te îndrumă spre „plămânii” oraşului – parcurile şi Canalul Bega, primul canal navigabil din România. Pe malul apei se revarsă, într-o feerie de parfumuri şi culori, Parcul Rozelor, recent renovat. Cu 1200 de soiuri de trandafiri, rozariul, amenajat la începutul secolului al XIX-lea, a fost fondat de Wilhelm Muhle, cu contribuţia femeilor bogate din oraş. Celebrul grădinar imperial a fost şi creatorul primului soi de trandafir românesc, galben, cu petale mărginite cu auriu, pe care l-a botezat după numele soţiei sale, Madame Josephine.

Parcul Rozelor reprezintă una dintre principalele atracţii turistice ale Timişoarei, atât pentru diversitatea şi aranjamentul soiurilor de trandafiri, cât şi pentru faptul că aici se desfăşoară, în fiecare vară, o serie de manifestări culturale, cum ar fi „Festivalul inimilor” sau Festivalul de Operă şi Operetă.

Parcul este situat pe malul Begăi, iar în apropiere se deschide priveliştea spre podurile Timişoarei, construcţii deopotrivă utile şi romantice. Dacă la începutul anilor 1900 existau la Timişoara peste 70 de poduri, astăzi sunt doar 14, cu tot cu pasarele, însă unele sunt adevărate opere de artă şi monumente de istorie industrială. Puţini stiu, spre exemplu, că Podul „Mihai Viteazul” este decorat cu patru basoreliefuri, între care o figură feminină ce ţine în mână stema oraşului, un morar ce duce în spate un sac de făină şi un nisipar care încarca într-o barcă materiale de contrucţii.

Un alt pod celebru este Podul Metalic, despre care circulă o legendă potrivit căreia ar fi fost proiectat de însuşi Eiffel, constructorului turnului cu acelaşi nume din Paris. În vecinătate, se află Podul „Mitropolit Andrei Şaguna”. Mai poate fi numit şi „podul neterminat” pentru că are 4 socluri goale, pe care ar fi trebuit să fie amplasate statuile a 4 episcopi catolici, insă războiul a zădărnicit acest lucru. Dar cel mai spectaculos este, fără îndoială, Podul „Decebal” finalizat în 1909, care, atunci când a fost construit,a constituit o premieră mondială deoarece era podul armat, pe grinzi, cu cea mai mare deschidere din lume.Cu o arhitectură în stil secession , acesta reprezintă „ poarta” de intrare în cartierul istoric Fabric-„ de unde vin toate lucrurile bune”.

Odininoară, podul era străbătut de primul tramvai tras de cai din România care facea legătura între Cetate şi Fabric - cartierul meşteşugarilor şi al fabricilor, care devenise” locomotiva economică” a oraşului. Astăzi, pentru a reconstitui traseul primului tramvai tras de cai, poţi călători prin Timişoara cu tramvaiul turistic ce poate fi închiriat la cerere. Şi pentru că podurile se văd mai frumos de pe apă,poţi alege să te plimbi pe Bega cu una dintre ambarcaţiunile acostate la malul apei. De asemenea, o poţi lua la pas sau cu bicicleta pe aleile şi pistele de ciclism care însoţesc cheiul Begăi de la un capăt la altul al oraşului.